M-am săturat de "VEDETE" !!!
Stau şi mă gândesc cum ar fi fost dacă pe vremea lui Michelangelo, Leonardo da Vinci, Chopin, Degas ar fi existat mass-media de astăzi, la pachet cu ziariştii şi publicul de astăzi. Probabil că am fi citit în presa vremii nu despre tabloul balerinei ci despre faptul că pictorul a fost văzut într-o seară, la cabaret, cu 2 blonde despre care se bănuieşte că i-ar fi pozat. Deşi s-ar putea să mă înşel. Cred că nici acest articol n-ar fi fost pe prima pagină, unde probabil că ar fi tronat unul despre feciorul starostelui măcelarilor din Paris care, beat mangă fiind şi supărat că nevastă-sa cu care s-a însurat acu' 4 luni a băgat divorţ, a căzut în Sena cu ultimul model de caleaşcă 4x4 cai, tracţiune integrală, ABS+EBD.
Nu m-ar fi deranjat dacă în emisiunile de sport comentatorii ar fi vorbit minute în şir despre golul pe care l-a dat Chivu în ultimul meci. Şi asta pentru că nu mă uit la astfel de emisiuni, eu suferind de mic de frigiditate microbistă. Dar nu poate să nu-mi sară ţandăra când pe nu ştiu câte canale de televiziune şi-n mult mai multe fiţuici tipărite, ştirea de care nu scap e ce gagică mişto şi-a tras Chivu şi cum vor ei ca relaţia lor să fie ferită de ochii presei. Care Chivu fusese prieten până de curând cu actuala nevastă a altei mari vedete (şi asta mulţumită numelui lu' tac'su, că el nu impresionează nici măcar un cuplu de câini maidanezi) care nevastă tomnai acu' băgă divorţ, după cum vă zisei mai sus.
Mi-a mers la inimă când acum ceva timp, o prezentatoare de ştiri de prin USA, conştientă fiind că-şi bagă picioarele în ea de slujbă, a refuzat să mai citească pe post cele mai "hot" ştiri despre cum s-a îmbrăcat Paris Hilton a doua zi când a ieşit de la pârnaie.
Mult huliţi şi urâţi moguli de presă şi mult prea rafinaţi redactori de ştiri! Vă anunţ oficial că nu mă interesează dacă se împacă sau nu cele două "Andrele" şi nici ce-au purtat la ultima întâlnire, mă lasă rece ce fac Chivu şi Mutu în afara terenului de fotbal (anunţaţi-mă totuşi dacă vreunul din ei descoperă ceva nou studiind genomul uman în timpul liber din cantonament). Cotarla Bahmuţencei sau cotoiul al cărui sentimente au fost rănite pentru ca n-a intrat în clipul făuritoarei de imagine a PRM-ului mă pasionează la fel de mult precum bolile venerice ale meduzelor din Triunghiul Bermudelor. Aş spune că nu mă interesează deloc faptul că Nicoleta Luciu a slăbit 4 kg şi-a leşinat, dar n-o fac din două motive: 1) pentru că cei care mă cunosc nu m-ar crede şi 2) pentru că nu am de gând să primesc pe mail invitaţii pentru participare la următorul gay-fest. Totuşi ... ştirile cu Luciu puteţi să le lăsaţi dacă au poze, măcar ea face ce se pricepe mai bine, dotările sunt naturale şi nu încearcă să facă politică cu ele.
Puteţi să publicaţi şi ştirile despre odrasla prezidenţială şi guzgănelul rozaliu junior, nu că m-ar interesa vreo milisecundă pe unde se dau cu skijet-ul şi pe banii foşti publici ai cărui socru (mare sau mic) se giugiulesc, dar dau o imagine mult mai naturală a mocirlei politicii româneşti şi a mult prea decăzutei societăţi de fiţoşi care ne sunt serviţi pe post de entărteinment. O neo-protipendadă care abundă de pseudo-vedete al căror unic merit e că au părinţi ce au ridicat capitalismul românesc pe noi culmi pornind de la cumpăratul drepturilor de litigiu pentru retrocedări.
Într-o societate în care interesul audienţei este erectil cu predilecţie la informaţiile privind giumbuşlucurile pe care le fac pe toboganul cu apă fotbaliştii noştri în cantonament în Austria devine aproape pardonabil şi gestul unui Andrei Pleşu ce înclină să rămână în memoria votantului mai degrabă ca autor de constituţii revizuite pentru republici prezidenţiale decât ca autor de documentaţii privind îngerii.
Conştiente de ce înseamnă raportul semnal/zgomot, trusturile media oferă cu generozitate doar zgomot până la saţietate unui public avid de cunoaştere (mai ales de informaţii gen "cu cine şi-a tras-o ieri nu'ş ce fostă fată de la A.S.I.A."), public pe care-l recunoşti imediat pe stradă pentru că poartă ochelari de soare pe înserat şi bluetooth-ul în ureche la Multiplex. La adăpostul hărmălaiei mondene băieţii întreprinzători schimbă iarăşi bordurile, papă bani pe consultanţe uitate prin dulapuri şi proiecte neapărat necesare cum ar fi întocmirea hărţii de zgomot a capitalei şi ridică betoane prin fostele parcuri contribuind şi ei la coborârea cu 4 ani (trebuia să fie o compensaţie) a mediei de viaţă a bucureştenilor.
The show must really go on?
Nu m-ar fi deranjat dacă în emisiunile de sport comentatorii ar fi vorbit minute în şir despre golul pe care l-a dat Chivu în ultimul meci. Şi asta pentru că nu mă uit la astfel de emisiuni, eu suferind de mic de frigiditate microbistă. Dar nu poate să nu-mi sară ţandăra când pe nu ştiu câte canale de televiziune şi-n mult mai multe fiţuici tipărite, ştirea de care nu scap e ce gagică mişto şi-a tras Chivu şi cum vor ei ca relaţia lor să fie ferită de ochii presei. Care Chivu fusese prieten până de curând cu actuala nevastă a altei mari vedete (şi asta mulţumită numelui lu' tac'su, că el nu impresionează nici măcar un cuplu de câini maidanezi) care nevastă tomnai acu' băgă divorţ, după cum vă zisei mai sus.
Mi-a mers la inimă când acum ceva timp, o prezentatoare de ştiri de prin USA, conştientă fiind că-şi bagă picioarele în ea de slujbă, a refuzat să mai citească pe post cele mai "hot" ştiri despre cum s-a îmbrăcat Paris Hilton a doua zi când a ieşit de la pârnaie.
Mult huliţi şi urâţi moguli de presă şi mult prea rafinaţi redactori de ştiri! Vă anunţ oficial că nu mă interesează dacă se împacă sau nu cele două "Andrele" şi nici ce-au purtat la ultima întâlnire, mă lasă rece ce fac Chivu şi Mutu în afara terenului de fotbal (anunţaţi-mă totuşi dacă vreunul din ei descoperă ceva nou studiind genomul uman în timpul liber din cantonament). Cotarla Bahmuţencei sau cotoiul al cărui sentimente au fost rănite pentru ca n-a intrat în clipul făuritoarei de imagine a PRM-ului mă pasionează la fel de mult precum bolile venerice ale meduzelor din Triunghiul Bermudelor. Aş spune că nu mă interesează deloc faptul că Nicoleta Luciu a slăbit 4 kg şi-a leşinat, dar n-o fac din două motive: 1) pentru că cei care mă cunosc nu m-ar crede şi 2) pentru că nu am de gând să primesc pe mail invitaţii pentru participare la următorul gay-fest. Totuşi ... ştirile cu Luciu puteţi să le lăsaţi dacă au poze, măcar ea face ce se pricepe mai bine, dotările sunt naturale şi nu încearcă să facă politică cu ele.
Puteţi să publicaţi şi ştirile despre odrasla prezidenţială şi guzgănelul rozaliu junior, nu că m-ar interesa vreo milisecundă pe unde se dau cu skijet-ul şi pe banii foşti publici ai cărui socru (mare sau mic) se giugiulesc, dar dau o imagine mult mai naturală a mocirlei politicii româneşti şi a mult prea decăzutei societăţi de fiţoşi care ne sunt serviţi pe post de entărteinment. O neo-protipendadă care abundă de pseudo-vedete al căror unic merit e că au părinţi ce au ridicat capitalismul românesc pe noi culmi pornind de la cumpăratul drepturilor de litigiu pentru retrocedări.
Într-o societate în care interesul audienţei este erectil cu predilecţie la informaţiile privind giumbuşlucurile pe care le fac pe toboganul cu apă fotbaliştii noştri în cantonament în Austria devine aproape pardonabil şi gestul unui Andrei Pleşu ce înclină să rămână în memoria votantului mai degrabă ca autor de constituţii revizuite pentru republici prezidenţiale decât ca autor de documentaţii privind îngerii.
Conştiente de ce înseamnă raportul semnal/zgomot, trusturile media oferă cu generozitate doar zgomot până la saţietate unui public avid de cunoaştere (mai ales de informaţii gen "cu cine şi-a tras-o ieri nu'ş ce fostă fată de la A.S.I.A."), public pe care-l recunoşti imediat pe stradă pentru că poartă ochelari de soare pe înserat şi bluetooth-ul în ureche la Multiplex. La adăpostul hărmălaiei mondene băieţii întreprinzători schimbă iarăşi bordurile, papă bani pe consultanţe uitate prin dulapuri şi proiecte neapărat necesare cum ar fi întocmirea hărţii de zgomot a capitalei şi ridică betoane prin fostele parcuri contribuind şi ei la coborârea cu 4 ani (trebuia să fie o compensaţie) a mediei de viaţă a bucureştenilor.
The show must really go on?
Chiar dacă ne coboară media de viață cu 4 ani, măcar ne va fi mai bine când vom avea Catedrala Mântuirii Neamului :P
RăspundețiȘtergere