Rețeaua cetățenească de martori electronici

Apariția și dispariția recentă a unui comunicat de pe situl web al DNA, cu motanul aruncat în cârca IT-stului¹, este doar un exemplu recent de joacă de-a declarațiile și este de natură să zdruncine încrederea cetățeanului, atât cât mai rămăsese de prăsilă, în instituțiile statului. Nu mai vorbesc de termenele legale în care anumite documente normative trebuiau supuse consultării publice înaintea introducerii lor în ședințele de guvern, care nu s-au respectat în 99% din cazuri.

Nu sunt de ignorat nici scandalurile recente din ograda unchiului Sam, în care se pare că NSA-ul, în urma unor hotărâri judecătorești publicate probabil la un avizier dintr-un sanatoriu de nevăzători, a primit ausvais pentru a da cu geana în toate mesajele contribuabililor de prin serverele publice de mail sau ale rețelelor sociale, în speranța că, printre rețetele de “lasgna vegane”, va descoperi indiciile vreunui viitor act terorist. Ca dovadă că munca celor puși să desfacă modern, fără abur, scrisorelele noastre a fost și va fi veșnic inutilă în prevenirea terorismului, stau morții și răniții atentatului de la Boston.

Noi evenimente nu fac altceva decât să sporească și să alimenteze, pe bună dreptate, curentele care sprijină teorii ale conspirației. Cred că ciprioții sunt primii care și-au pierdut încrederea atât în soliditatea și moralitatea sistemului bancar cât și în rolul Uniunii Europene. Reacțiile restului lumii nu au întârziat să apară, existând în Turcia propunerea ca sumele de bani ce vor fi aduse înapoi, în băncile din țară, să fie supuse unui regim de amnistie fiscală, iar moneda virtuală BitCoin, aceea care nu este supusă reglementărilor și controlului nici unei instituții bancare, a suscitat mult interes din partea internauților. Și nu doar a lor, instituții cu “rol de reglementare” din USA au început să caute nod în papură unor companii private care facilitau conversia banilor din valutele uzuale în moneda electronică².

Neîncrederea în instituțiile statului, în registraturile lor, acelea care lasă de obicei câte 2, 3 locuri libere pe zi în registru, “să fie acolo, dacă e nevoie de ceva” și care la finalul lunii sunt completate în grabă cu nimicuri, ar trebui să nască o mișcare similară BitCoin-lui în sensul apariției unui soi de “notariat cetățenesc” sau “registratură națională civică” în care să fie înscrise sub formă electronică, într-o ordine imposibil de falsificat, evenimente sau declarații ce ulterior pot fi probate fără dubiu că au fost făcute la un moment dat în timp.

Pe vremuri am încercat promovarea unui astfel de sistem cu server central la MCTI numit “Registrul național unic” și intuind lupta care s-ar putea da între diversele instituții în oferta generoasă de găzduire a acelui server, am încercat o propunere ca acesta să fie gestionat de către Institutul de Cercetări în Informatică, cu surse publice, dezvoltate de Institutul Politehnic București, catedra de Automatizări și Calculatoare și amplasat într-un nod Ronix. Inutil să menționez ce “entuziasm” a stârnit propunerea mea.

Acum, la o a doua evaluare, studiind filozofia și modul de funcționare BitCoin, în care munca în paralel a mii de calculatoare și programe “de bună credință” care certifică și “semnează” blocuri de tranzacții cuprinzând plățile în această monedă virtuală, fără să aibă în spate un consiliu de directori plătiți gras, constat că algoritmul ar putea fi împrumutat și implementat și pentru ceva gen “Registratura națională civică”. Mecanismele de funcționare ale BitCoin ilustrează sistemul descentralizat de rezolvare a problemelor cunoscut sub numele BYOD (Bring Your Own Device), colaborare, cloud public. Mai există și alte sisteme de arhivare distribuită în internet, care toate implică o colaborare din partea a zeci de mii de calculatoare, însă BitCoin este poate proba de soliditate a conceptului, când lucrezi cu banii oamenilor!

Cred că se poate încerca o astfel de abordare distribuită pentru atestarea unor declarații, în care să nu existe nici o bănuială că într-un calculator operat în mod exclusiv de cineva rău intenționat (sau care poate fi mituit sau șantajat) se poate schimba ordinea dosarelor depuse pentru finanțare, a cererilor privind burse, locuri în cămin, locuri la grădinițe, bilete la tratament sau falsificată dovada de depunere în termen a unor oferte (electronic) la o licitație.

Sistemul ar putea folosi milioanele de calculatoare și browsere deschise în România pe diverse pagini de web, de la Facebook chiar până la Click, Libertatea sau Trilulilu și care ar putea certifica o declarație în clar gen “Am fost pe web azi, 11 iunie 2013, ora 15:52:30, când Tribunalul București a anunțat public licitația pentru vânzarea unui BMW confiscat” sau o declarație pentru licitație cu ofertă închisă “Primăria Sect.1 declară că a primit de la UndZoWaiter SRL astăzi, 11 iunie 2013, ora 15:52:30, o ofertă în format PDF, de 1.534.204 octeți, având suma de control SHA256: 31a723…89167f”.

Tehnologia este prezentă și disponibilă de ieri! Azi e nevoie de-o largă voință populară de a da “Like” și la altceva decât la poze cu pisici și de-un guvern care să nu mai fie tentat sau forțat de cineva să lase locuri goale în registru și să încurajeze o astfel de inițiativă.

1Astăzi IT-stul instituției este de obicei vechiul acar Păun

2În condițiile în care “dolarul Linden” din Second-Life era bine mersi de ani buni pe piață